Femeia tailandeza in trecut

Femeia tailandeza este descrisa ca fiind o femeie ce are bune maniere, are grija de familia ei si isi asculta sotul.

Femeie tailandeza

Asta a fost 100% adevarat acum 100 de ani si mai inainte, intre timp lucrurile s-au mai schimbat :)

Voi descrie statutul femeii tailandeze in trecut - daca doriti sa cunoasteti femeia tailandeza contemporana, va trebui sa faceti o vizita in Tailanda.

Femeia tailandeza in societate

In trecut femeia tailandeza era in totalitate obedienta sotului ei, iar acesta (sotul) avea de multe ori mai multe sotii - numarul acestora depindea de statutul social si de avutul acestuia. Un decret din 1861 stipula clar acest lucru, si anume ca barbatii aveau dreptul sa aiba cateva sotii. Chiar daca acestea proveneau din familii mult mai bune, acestea erau in totalitate supuse barbatului avand, deci, un statul scazut in fata acestuia.

Un proverb tailandez - sper ca-mi amintesc bine - zice ceva de genul "Iepurele admira luna", in care iepurele este personificarea barbatului cu un statut social scazut care viseaza cu ochii deschisi la o sotie (luna) cu un statut social mai inalt. Totusi, femeile cu un statut social inalt aveau unele drepturi fata de celelalte femei. Desi erau considerate net inferioare barbatului, acestea nu avea dreptul sa le pedepseasca prea tare.

In acea perioada, barbatii erau recrutati cateva luni pe an pentru a pazi palatul regal si capitala si pentru a munci pentru monarhei. In toata aceasta perioada femeile se descurcau singure, majoritatea muncind la camp si avand grija de casa. In cadrul familiei aceste treburi cadeau pe umerii sotiilor de rang inferior.

Religia si statutul femeii tailandeze

Tailanda este o tara cu o religie predominant budista. In prezent exista diverse alte religii in Tailanda, insa in trecut tailandezii credeau, aproape in totalitate, in karma - pacatele, faptele rele ale unuia avand urmari negative in viata urmatoare a acestuia. Cu alte cuvinte, viata urmatoare, in cazul pacatosilor, va fi mult mai chinuita si mai grea.

Pentru a sublinia statutul inferior al femeii in societatea tailandeza, in religia budista exista credinta ca barbatii care isi inseala nevasta (nevestele) urmau, dupa moarte, sa fie trimisi in iad, unde erau pedepsiti. Dupa savarsirea pedepsei acestia erau condamnati sa se nasca femei in urmatoarele 500 de vieti si apoi kathoey (ladyboy) in urmatoarele 500, abia dupa aceea urmand sa li se echilibreze karma.

Traditii si obiceiuri

In trecut, atunci cand se nastea un copil, alaturi de el asezau un ac de scris si o tablita, daca era baiat, sau un ac de cusut si un sul de ata, daca era fata. Asadar viitorul acestora era deja 'aranjat', baiatul fiind un posibil invatat iar fata o simpla gospodina, o femeie de casa.

Cand cresteau mai mari, baietii erau trimisi la templu pentru a studia iar fetele ramaneau acasa unde invatau treburile gospodaresti. Gatitul, preparatul mancarii era considerat foarte important. Un alt proverb zice ceva de genul "Farmecul de la capatul polonicului face ca barbatul sa-si iubeasca femeia toata viata" - ceva de genul asta, am facut doar traducerea, nu si adaptarea :)

In trecut femeia tailandeza nu-si putea alege singura sotul si parintii acesteia aranjau casatoria fetei impreuna cu parintii baiatului despre care credeau ca va fi un barbat potrivit pentru aceasta. Tailanda fiind o societate feudala (urmele inca mai exista) criteriile acestea erau de cele mai multe ori statutul social al familiei viitorului sot si statutul financiar al acestuia.

Sunthon Phu, un poet tailandez din secolul 18-19, scrie despre femeile tailandeze (in lucrarea sa Invataturi pentru femei):

Sotia trebuie sa-si arate respectul fata de sot in fiecare zi. Cand apune soarele ea trebuie sa pregateasca patul sotului. Cand sotul se duca la culcare, sotia trebuie sa-l salute in genunchi (wai, salutul tailandez). Dimineata sotia trebuie sa se trezeasca inaintea sotului pentru a pregati micul dejun si tot ce-i trebuie sotului in acea zi.Cand acesta (sotul) serveste micul dejun, sotia trebuie sa stea langa el si sa-l serveasca daca acesta doreste ceva. O sotie buna nu va servi masa inaintea sotului.

Acum, cand femeile si barbatii au statuturi si drepturi egale, ni se pare poate nedrept cum erau tratate femeile tailandeze in trecut, insa aceasta era cultura tailandeza. Femeile erau educate sa fie sotii bune, harnbice si ascultatoare s.a.m.d. si se era un motiv de mandrie si lauda atunci cand sotul lor se arata a fi multumit de 'serviciile' lor.
Regele Rama IV (1851-1868) a incercat modernizarea tarii si a incurajat femeile sa ia parte la activitatile sociale. Femeilor din familii cu rang inalt li s-a oferit posibilitatea de a studia.
Urmatorul la domnie, regele Rama V (1868-1910), a fost cel care a modernizat practic Tailanda si a pus bazele tarii. In timpul vizitei sale in Europa, regina a fost desemnata regent si a devenit prima femeie lider din Tailanda. Regina a avut si ea contributii in dezvoltarea statutului femeii tailandeze prin contributii sale in educatie si medicina.
Regele Rama VI a fost primul rege al Tailandei care a studiat in strainate, unde a si observat societatea vestica si statutul femeii de acolo. La intoarcerea in tara si dupa ce a deveni regele Tailandei, Rama VI a lansat o campanie de promovare a drepturilor femeii. Aceaasta, datorita sistemului feudal, era rezervata claselor inalte, femeilor din familii bogate. Din inscrisurile regelui rezuklta ca acesta nu era multumit de statutul  femeii din acea vreme si isi dorea ca femeile si barbatii tailandezi sa aiba drepturi egale.
Rama VI a scris ca:

Femeil sunt prea asuprite. De exemplu, li se interzice dreptul de a purta parul lung (dupa casatorie) pe motiv de a nu arata ingrijit. Unii barbati considera ca femeile care poarta parul scurt si dintii negri dau dovada de bune maniere. Femeilor lise interzice dreptul de a se asocia cu barbatii... deoarece daca acestea obtin prea multe libertati se considera a fi rasfatate.

Pentru a promova statutul femeii in societate, regele a tratat femeile politicos, de la egal la egal, si si-a luat consoarta la toate evenimentele sociale la care a luat parte.
Dupa revolutia din 1932 Tailanda a devenit, din monarhie absoluta, monarhie constitutionala. Dupa aceasta transformare barbatilor li s-a interzis sa aiba mai multe sotii (legitime). Femeilor li s-a dat dreptul la vot.
Pibulsonggram, prim minstru in perioada 1938-1944 a jucat deasemenea un rol importrant in consolidarea statutului femeii in sociatatea tailandeza.
In ziua de astazi femeile tailandeze au aceleasi drepturi ca si barbatii tailandezi; multe dintre ele si-au pastrat insa unelele dintre bunele maniere din vechime si isi servesc familia cu devotament, fiind bune mame si sotii. Nu mai insa cazuri de sotii care ingenuncheaza in fata barbatului in fiecare seara... sau vreodata :)

Miss Thailand World 2011 - video

Boxul tailandez

Boxul tailandez, in tailandeza muay thai (se citeste cum am scris), este cunoscut si sub denumirea de arta celor 8 incheieturi deoarece pentru a lovi adversarul se folosesc pumnii, picioarele, genunchii si coatele, spre deosebire de boxul clasic unde se folosesc doar pumnii. Denumirea de muay vine din sanscrita si inseamna "a se imbina"; in Laos acest tip de box se numeste muay lao. Boxul tailandez isi are originile cu multe secole in urma, fiind dezvoltat si practicat de soldatii tailandezi care isi pierdeau armele in timpul luptelor.

Box tailandez - Muay Thai

Boxul tailandez s-a raspandit si a capatat o popularitate foarte mare in timpul domniei regelui Chulalongkorn, cunoscut si ca Rama V, care a fost foarte pasionat de sport. In acea perioada au fost infiintate numeroase tabere de antrenament asemanatoare cluburilor sportive din ziua de astazi in care practicantii - boxerii - primeau hrana si adapost. Boxerii isi luau deseori nmele taberei in care se antrenau. Ocazional solii regelui erau trimisi pentru a discuta si organiza intreceri, lupte intre diverse asemenea tabere de muai thai.

In timpul domniei regelui Rama VII boxul tailandez s-a modernizat, au fost infiintate ringuri de box si a incepu organizarea de competitii sportive. Pumnii boxerilor se infasurat cu sfori in acea perioada, insa in urma unui deces al uuia dintre boxeri (datorita loviturilor primite), au fost introduse manusile de box; boxerii au fost obligati, deasemenea, sa-si bandajeze incheieturile labelor picioarelor cu bandaje de bumbac.

Legenda lui Nai Khanomtom

Nai Khanomtom

Se spune ca undeva in anul 1767 burmanezii condusi de regele lor Hsinbyushin (tailandezii il stiu de Mangra) au cucerit capitala de atunci a Siamului, Ayutthaya, luand cu ei cateva mii de prizonieri. Multi dintre prizonieri erau luptatori de muay boran - numele de atunci al boxului tailandez.

In 1774 regele Mangra a organizat o sarbatoare religioasa de sapte zile pentru a onora numele lui Buda. Cu aceasta ocazie au fost organizate lupte intre prizonierii tailandezi si luptatorii burmezi. Regele a vrut sa observe stilul de lupta al tailandezilor. Dintre tailandezi a fost ales Nai Khanomtom si oponentul acestuia era campionul burmez de atunci. Nai Khanomtom l-a invins pe campionul burmez prin tehnica lovirii cu pumnii, picioarele, genunchii si coatele. Regele si burmezii nu au fost multumiti de rezultat spunand ca luptatorul lor a fost distras de "dansul" tailandezului, pe care l-au acuzat si ca ar fi practicat magia pentru a invinge.

Salutul tailandez - wai

Salutul tailandez - Wai

 Salutul tailandez, wai (se citeste uai) este greu de inteles pentru straini, chiar si pentru cei care locuiesc aici de ceva vreme. Deseori vad acest salut executat gresit de catre rezidenti sau executat atunci cand nu trebuie. Multi straini doresc sa fie politicosi si eleganti si de cele mai multe ori fac exces de zel. Imaginati-va, de exemplu, in Romania, cum ar fi privit un barbat care ar apuca din proprie initiativa mana unei femei pentru a o saruta, inchipuindu-si ca acesta e un gest galant si va impresiona femeia respectiva. Nu este corect, nu? Ar trebui ca femeia, daca doreste acest lucru, sa-i intinda mana, cu palma in jos, pana mai jos de nivelul pieptului, si apoi barbatul sa-i prinda mana si sa i-o sarute. Caci, pana la urma, femeia decide daca vrea sau nu acest salut si tot ea stie ce a facut anterior cu acea mana :)
 Asa si cu strainii din Tailanda, grabiti sa fie politicosi, forteaza acest salut parand, de multe ori, un pic ridicoli.
 Revenind la salut, trebuie mentionat ca nu este necesar ca acest salut sa fie facut in picioare, nefiind necesara nici ridicarea de pe scaun, in cazul cand sedem, de exemplu.
 Salutul se efectueaza prin apropierea palmelor (vezi poza) si in acelasi timp inclinarea corpului in fata si nu trebuie grabit, fortat, in stil japonez. Miscarea se va executa usor, elegant, privirea ramane jos, spre bustul celuilalt, nu este nevoie sa priviti chipul celuilalt, pe sub sprancene. Tailandezii nu folosesc strangerile de mana si in special imbratisarile, in special in locuri publice; totusi, intre membrii familiei acestea se pot practica.
 Tailanda este o societate cu reguli stricte privind clasele sociale si multi o considera inca o tara feudala. In mare parte asa si este, cel bogat are respectul tuturor saracilor din provincia lui si de multe ori averea se confunda, sau este asemanata, cu clasa sociala. Prin urmare, bani sa ai... Si, spre deosebire de Romania, aici varsta este foarte respectata.
 Acum, dupa explicatia de mai sus, cateva reguli despre salutul tailandez:

- Cel tanar il saluta primul pe cel mai in varsta si nu invers;
- Cel sarac (clasa sociala de jos) saluta pe cel bogat (clasa inalta);
- Toata lumea saluta calugarii, inclusiv regele Tailandei;
- Salutul nu este obligatoriu intre prieteni, dar este politicos sa raspundeti acestui salut din partea oricui;
- Se saluta camasile (sau gulerele) albe, ca sa zic asa - meseriile nobile, precum profesorii, doctorii etc.;
- In functie de statutul social al celui salutat, salutul difera (vezi mai jos).

Si alte cateva instructiune despre wai:

- Cea mai respectata clasa este cea a calugarilor, acestia sunt salutati indiferent de varsta lor primii; cand salutam calugarii palmele impreunate se ridica cel mai sus, a.i. degetele mari ajung la nivelul ochilor si trunchiul este un pic mai inclinat decat in cazul celorlalte clase;
- A doua clasa sociala respectata (spre deosebire de tara noastra :)) este cea a dascalilor, invatatorilor si profesorilor; palmele se ridica pana cand degetele mari sunt aproximativ la nivelul nasului - la fel se saluta si parintii;
- Persoanele in varsta (necunoscute) si cei despre care nu stim prea multe, se saluta ridicand palmele cu degetela mari pana la nivelul gurii;
- Prietenii se saluta ridicand palmele cu degetele mari la nivelul barbiei, desi uneori, in graba, palmele deabia ajung la nivelul pieptului - insa, cum spuneam mai sus, fiind vorba de prieteni este putin probabil ca vreunul se va simti ofensat si de multe ori se sare peste wai;
- Salutul se poate efectua si cu o singura mana, in cazul in care cealalta este ocupata (cu o geanta, de exemplu).

 Salutul este insotit de urarea 'Sawatdee' (se citeste sauat dii) care tine loc si de buna dimineata, si de buna seara, si de la revedere etc. si se pronunta odata cu efectuarea salutului.
 Acum va rog sa urmariti videoclipul de mai jos, pentru a intelege mai bine wai-ul tailandez: